Distincţiile continentale ale BNRM

Biblioteca Naţională a fost decorată cu „Ordinul Republicii”

    Pe 31 august 2012, preşedintele Republicii Moldova, Excelența sa Nicolae Timofti a înmânat această distincţie conducerii Bibliotecii Naţionale în cadrul ședinței solemne Consiliului Științific al Bibliotecii, consacrată împlinirii a 180 de ani de la crearea instituţiei. Potrivit serviciului de presă al Președinției, distincția a fost oferită în semn de înaltă apreciere a meritelor deosebite în dezvoltarea sistemului de biblioteci și pentru contribuţie substanţială la salvgardarea patrimoniului naţional documentar.

Decoraţia internaţională “Clasa europeană a calităţii” cu nominaţiile
“Instituţia secolului XXI” şi “Managerul secolului XXI”

    În 2002, în cadrul proiectului “UE – XXI”, Uniunea Europeană i-a conferit Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova şi directorului ei general decoraţia internaţională “Clasa europeană a calităţii”. Decizia a fost luată de o comisie de experţi independenţi ai Comunităţii Europene, criteriul de bază fiind aplicarea în activitatea instituţiei a unor metode de management performant, fapt ce a conferit rezultatelor şi produselor activităţii BNRM o ţinută competitivă cu modelele avansate din Occident.

Medalia de aur a Fondului de Excelenţă de la Geneva

    În 2007 Fondul de Excelenţă din Geneva i-a conferit instituţiei Medalia de aur.

Strategii, politici şi programe

Citiți despre ceea ce facem noi, precum şi despre planurile noastre pentru viitor.

Strategii

Programe

Structura organizațională

Conducerea Bibliotecii

Conducerea Bibliotecii Naţionale se exercită de către organisme, constituite în conformitate cu legile ţării şi cu actele normative privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor publice de stat şi de către persoanele acreditate oficial cu răspunderi, competenţe şi atribuţii de decizie, la diverse niveluri.
Biblioteca Naţională este condusă de către directorul general, care reprezintă Biblioteca în instanţele ierarhic superioare, în raporturile ei cu alte biblioteci şi instituţii din republică şi de peste hotare; organizează activitatea Bibliotecii în general şi poartă răspundere deplină pentru realizarea obiectivelor şi sarcinilor ce îi revin acesteia; promovează politica de cadre, asigură respectarea, în cadrul Bibliotecii, a legilor Republicii Moldova şi a disciplinei de stat, asigură şi exercită alte activităţi prevăzute de legislaţia în vigoare pentru conducătorii instituţiilor de stat.
Numărul de directori adjuncţi este stabilit, la solicitarea directorului general al Bibliotecii, de către Ministerul Culturii. Directorii adjuncţi şi şefii de compartimente sunt desemnaţi în bază de concurs. Directorii adjuncţi au următoarele atribuţii, stabilite prin Fişele posturilor: conduc, coordonează şi răspund nemijlocit de întreaga activitate a direcţiei respective de activitate; răspund de activitatea secţiilor din subordine directă, exercitând controlul îndeplinirii sarcinilor şi a programelor de activitate; asigur implementarea, realizarea şi actualizarea indicatorilor de performanţă specifici funcţiilor naţionale ale Bibliotecii.

Vezi Lista de contacte

Organele consultative de conducere

Pentru fundamentarea metodică şi ştiinţifică a orientării şi programelor Bibliotecii Naţionale, a procesului managerial sunt create Consiliul de administraţie, Comitetul director, Consiliul ştiinţific, Consiliul redacţional şi comisiile de specialitate, cu rol şi funcţii consultative.

Consiliul de administraţie deliberează asupra problemelor de orientare generală şi a principalelor direcţii de activitate ale instituţiei, a programului de activitate şi dării de seamă anuale, bugetul Bibliotecii, materialor pregătite de Consiliul ştiinţific, alte compartimente, aprobate sau pregătite spre aprobare etc.

Comitetul director organizează și răspunde de desfășurarea curentă a instituţiei. El are următoarele competenţe, atribuţii şi responsabilităţi:

1. execută ordinele Ministerului Culturii al RM privind Biblioteca;
2. dispune angajarea, sancţionarea şi promovarea personalului;
3. stabileşte, potrivit legii, salariul tarifar de încadrare, celelalte drepturi, precum şi premierile ori alte stimulări, acordate pentru merite deosebite, inovaţii;
4. analizează periodic stadiul realizării programelor şi obiectivelor propuse, ia măsurile de remediere a neajunsurilor constatate;
5. analizează gestionarea bunurilor materiale, cauzele deficienţelor constatate de organele de control şi ia măsuri de remediere, în termenele stabilite de acestea;
6. analizează şi dezbate structura organizatorică a Bibliotecii, programele de activitate anuale şi de perspectivă, rapoarte şi bilanţurile de activitate; fluxurile tehnologice, normele de muncă, rapoarte ale comisiilor de specialitate, proiectele de construcţii și reparaţii a localurilor, bugetul anual, exerciţiile bugetare, etc.

Consiliul ştiinţific defineşte orientările şi temele de investigaţie ştiinţifică, estimează rezultatele acestei activităţi, analizează documentele, fluxurile şi tehnologiile de lucru, normativele etc., propune administraţiei soluţii şi măsuri în sprijinul optimizării structurii şi activităţii Bibliotecii.

Comitetele, comisiile de specialitate sunt constituite pe lângă Comitetul director sau ai compartimentului de resort; ele au rol consultativ şi pot fi permanente şi temporare.

Sediile Bibliotecii Naţionale

Biblioteca este amplasată în două sedii:

Blocul central 
(în 1997, în faţa blocului a fost dezvelit monumentul clasicului literaturii române Vasile Alecsandri, sculptor Ion Zderciuc).

Blocul doi
Această clădire în trecut a găzduit prima instituţie de învăţământ mediu religios din Basarabia, fondată la iniţiativa mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni, în care a studiat preotul-poet Alexe Mateevici. În anii interbelici aici s-a aflat Facultatea de Teologie a Universităţii din Iaşi. Clădirea a fost restaurată la înc. sec. al XX-lea. Ea este un monument de arhitectură ocrotit de stat.

Fapte şi cifre

• Noi primim câte două exemplare a fiecărei publicații tipărite în Republica Moldova.
• Biblioteca recepționează câte un exemplar de carte din domeniul științelor umanistice tipărită în România.
• Colecţia Bibliotecii cuprinde cca 2,6 milioane de unităţi materiale, în cele mai răspândite limbi.
• Anual colecţia Bibliotecii este completată cu circa 16 mii de documente noi.
• Dispunem de manuscrise, cărţi, ziare, reviste, reproduceri, stampe şi desene, afişe, cărţi poştale, fotografii, hărţi, partituri muzicale, discuri, casete, filme, microformate etc., pentru amplasarea cărora este nevoie de un spaţiu pe rafturi de peste 32 km.
• Anual Biblioteca recepţionează prin schimbul internaţional de publicaţii cca o mie de documente.
• Dacă zillnic veţi citi 5 publicaţii din Biblioteca noastră, atunci, pentru a lua cunoştinţă cu întreaga ei colecţie, veţi avea nevoie de mai bine de 2.000 de ani.
• Zilnic colecţiile Bibliotecii sunt consultate (în sediul acesteia şi în regim on-line) de circa 300 de persoane.
• Anual Catalogul electronic al Bibliotecii este completat cu 30 mii de înregistrări bibliografice, în 2017 acesta cuprinzând cca 559 mii înregistrări.
• În fiecare an Biblioteca desfăşoară 220 de activităţi culturale.

ÎN PROFUNZIME

ACCES

• De serviciile Bibliotecii Naţionale beneficiază savanţi, specialişti din difetite domenii, membri ai Guvernului şi Parlamentului, cadre universitare şi studenţi din Republica Moldova şi din alte ţări ale lumii.
• În fiecare an Biblioteca Naţională înregistrează:
  • circa 69 mii de vizite ale celor două sedii ale sale
  • peste 130 mii de căutări prin intermediul catalogului on-line.
• Anual utilizatorii împrumută cca 295 mii de documente din colecţia sa.

COLECȚII

Fondul de manuscrise include 222 unităţi, 30 din ele sunt ediţii facsimile. Semnalăm celebrul monument de cultură şi artă românească Evangheliarul slavo-grecesc copiat la mănăstirea Neamţ  în 1429 de călugărul Gavriil Uric (originalul se păstrează la Biblioteca din Oxford).

Cele mai vechi cărţi din colecţiile Bibliotecii Naţionale: două volume de Aristotel, comentate de Donati Acciaioli și de Simplicius Aristotel (Venetijs, 1551 și 1566).

Biblioteca posedă Trebnicul  lui Petru Movilă editat în 1646 şi ilustrat de gravorul Ilia.

Un loc aparte în colecţia de cărţi rare îl ocupă cărţile vechi cu coperte deosebite (de metal, pergament,  mătase etc.), cărţi cu o prezentare grafică originală, cărţi mamut şi liliputane, cărţi cu tiraje reduse etc.

Colecţia de cărţi cu autografele scriitorilor, savanţilor, altor personalităţi este un obiect de interes pentru mulţi  bibliofili. Cele mai preţioase autografe aparţin personalităţilor: Vasile Alecsandri,  Dumitru Moruzi, Leon Boga, Paul  Mihail,  Ecaterina M.Vasiliu, G.O. Zlatov, N.Moghileanschi, Ioan G.Sbiera ş.a.

Din colecţiile personale, ce se păstrează în Bibliotecă, cele mai reprezentative sunt fondurile:
Ion şi Victor Bârsan; Clara şi Pavel Balmuş; Anton Crihan; Alexandru Stourdza; Nicolai Moghileanschi.

În fondul  Audiovideotecii se păstrează bibliotecile personale ale compozitorului şi muzicologului Serafim Buzilă, violonistului şi dirijorului Dumitru Blajinu.

În 2000 Bibliotecii Naţionale i s-a conferit statutul de bibliotecă – depozitar al materialelor Organizaţiei Naţiunilor Unite în Republica Moldova. În prezent colecţia ONU сonţine peste 2000 de documente, în limbile engleză şi franceză.

Înscrierea la Bibliotecă

Acte necesare pentru obţinerea permisului de cititor:

• Buletin de identitate/paşaport;
• Legitimaţie de serviciu/cupon de pensie/ carnet de student (după caz).

Permisul de cititor se eliberează pe un termen de 5 ani, ulterior acesta urmează să fie supus anual reînregistrării.

Localizare

Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

Str. 31 August 1989, nr. 78-A
Chişinău, MD-2012
Republica Moldova
Tel./Fax: (373 22) 22-14-75
E-mail: biblioteca@bnrm.md

Misiunea Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova

Biblioteca Națională are misiunea de a constitui, dezvolta, organiza, conservă, prezerva, cerceta, comunica și a pune în valoare, sub multiple forme, patrimoniul documentar național, de a fi la dispoziția  comunității prin serviciile și programele oferite, răspunzând nevoilor de informare, lectură, educare, instruire, cercetare, învățare pe tot parcursul vieții.

Viziunea Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova

Biblioteca Națională a Republicii Moldova va fi recunoscută pe plan naţional şi internaţional pentru:

•    • înaltă calitate;
•    • o gamă diversă de servicii interactive;
•    • conținuturi digitale;
•    • competență profesională;
•    • climatul intelectual oferit ca suport pentru utilizatori şi angajați;
•    • rolul de lider în profesie;
•    • relaţii benefice cu partenerii la nivel național și internațional.

Strategia de dezvoltare a Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova. 2019-2021

Scurt istoric

Biografia Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova începe la 22 august 1832, data la care a avut loc inaugurarea Bibliotecii Publice Guberniale. Printre ctitorii acesteia se numără Petru Manega, doctor de drept, venit de la Bucureşti şi ales epitrop, care s-a ocupat de găsirea localului, directorul şcolilor din regiunea Basarabiei A.Grinevici, care a adaptat statutul bibliotecii publice din Odesa la cea din Chişinău.

La baza fondului iniţial de carte a stat biblioteca particulară a colonelului I.P. Liprandi (428 vol.).

Primul bibliotecar a fost Gavriil Bilevici, un intelectual cu studii făcute la Cernăuţi, profesor la Gimnaziul nr. 1 de băieţi din Chişinău, unde a fost găzduită un timp biblioteca.

De-a lungul celor 190 de ani Biblioteca a avut diverse locaţii şi a purtat diferite denumiri, în funcţie de situaţia social-politică din ţară: Biblioteca Publică Gubernială (1832-1875), Biblioteca Publică din Chişinău (1876-1939), Biblioteca Republicană de Stat a RSSM (1940-1990), Biblioteca Naţională (din 1991).

Pe parcursul anilor a fost adunată cu grijă zestrea spirituală a acestui neam – toate valorile pe care generaţiile prezente şi viitoare le vor utiliza pentru a învăţa şi judeca despre trecerea noastră prin istorie. În primele decenii ale activităţii sale, creşterea numărului de volume a fost relativ lentă, ajungând, după 45 ani de existenţă, la cifra de 8 mii de volume, iar în următorii 25 ani fondul a cunoscut o creştere considerabilă, majorându-se aproape de 5 ori (1902 – 39 mii vol.). Colecţiile de documente au sporit din an în an, astfel primul milion de volume Biblioteca l-a acumulat în 1963.

Unele dintre cele mai importante capitole a biografiei Bibliotecii Naţionale pot fi considerate anul 1961, când Biblioteca s-a mutat într-un sediu cu destinaţie specială – actualul bloc central al BNRM (arhitect Agaki Ambarţumean), ceea ce a constituit un adevărat eveniment cultural al capitalei şi anul 1992, când Biblioteca Naţională a demarat reforma complexă a activităţii sale, conform standardelor UNESCO referitoare la acest tip de biblioteci. Această reformă a inclus dezideologizarea şi depolitizarea activităţii Bibliotecii, integrarea ei în procesul de renaştere naţională demarată în Republica Moldova, reorganizarea organigramei şi sistemului de management, regândirea funcţiilor şi priorităţilor Bibliotecii, redirecţionarea resurselor financiare, reînnoirea echipamentului, promovarea unor idei şi concepte noi, schimbarea politicii resurselor umane. De atunci au fost realizate o serie de proiecte de anvergură, care au contribuit la realizarea unor performanţe deosebite, la schimbarea imaginii bibliotecii în societate şi la afirmarea acesteia ca instituţie cultural-ştiinţifică de prestigiu atât în ţară cât şi peste hotarele ei.

În 1996, Biblioteca a inițiat și a elaborat, în colaborare cu 8 biblioteci mari, 5 muzee și cu Arhiva Națională, Programul national „Memoria Moldovei”, circumscris programului UNESCO
„Memory of the World”, care are drept scop principal salvgardarea și comunicarea către generațiile viitoare a moștenirii culturale scrise.

Începând cu anul 2011 în cadrul BNRM activează Centrul Pro-European de Servicii şi Comunicare, având drept scop promovarea valorilor europene si sprijinirea procesului de integrare europeana a Republicii Moldova.

În anul 2013, a fost pus în expluatare Sistemul SIBIMOL, care integrează într-o bază de date unitară resurse bibliografice din colecțiile bibliotecilor publice din Republica Moldova.

În 2015, graţie prevederilor memorandumului de colaborare semnat între Ministerul Culturii al Republicii Moldova şi Fundaţia IREX Moldova/ Programul Naţional Novateca, a fost inaugurat Centrul de Statistică, Cercetare şi Dezvoltare, având ca obiectiv modernizarea procesului de transmitere a datelor statistice privind activitatea bibliotecilor publice. La fel, din 2015, în structura instituţiei a fost instituit Centrul de Formare Profesională Continuă în Biblioteconomie şi Ştiinţe ale Informării, care oferă servicii de instruire a bibliotecarilor atât din cadrul BNRM, cât şi întreg Sistem Naţional de Biblioteci.

În 2016, a fost lansat Centrul de Informare ONU, care are drept scop promovarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabile 2030. Biblioteca Naţională fiind o instituţie ataşată de activităţile de salvgardare a patrimoniului cultural, în 2018 a fost inaugurat Muzeul Cărţii, care prin conţinutul documentar-istoric şi artistic al cărţilor prezentate publicului larg are drept scop promovarea şi valorificarea mărturiilor trecutului.

În anul 2022, a fost lansat Centrul Național de digitizare cu echipamentul tehnic modern, oferit de către Agenţia Internaţională Japoneză de Cooperare (JICA).